Priveste-ma…

Merg.Pun atent un pas dupa altul,parca merg cu frica de capcane.Cu privirea in jos,merg paralel cu linia galbena continua a soselei.Stanga nisip,dreapta nisip,ciudat parca as merge prin propria-mi inima pe cine stie ce vena subtire.Hanorac negru,gluga-n cap,blugi,adidasi albi,ca intotdeauna curati cand te uiti la ei spui ca sunt bine si noi,dar numai eu si ei stim cati kilometri am strabatut,parca m-ai vedea pe mine si i-ai spune celui de langa tine:”Uite ce baiat ok.Cu zambetul pe buze,sociabil”,dar habar nu au ca sunt precum adidasii mei,o impresie frumoasa la suprafata.Inauntru?doar putini stiu ce pustiu se infiripa pe acolo.E cald afara,totusi eu sunt imbracat gros,simt frisoane,datorate cui?Probabil vreunui demon neiertator,sau propriei mele constiinte.Casti mici,albe,singura cale de evadare.Sunt doar eu si rucsacul pe un drum necunoscut,ma mai mentin treaz la realitate doar artistii mei din playlist.Nu ma despart de zambetul meu de pe buze,sarcastic pentru multi,ma mentine viu prin societatea nimanui.Ochii mei prezinta aceiasi ura,aceiasi pofta,aceiasi cruzime.Nu mi-au intalnit prea multi privirile ce talharesc carnea si musca feciorii.

Am multe amintiri frumoase si voi mai capata sunt sigur de asta,de aceea nici nu renunt,ma initiez acum,merg tot inainte pana la sfarsit voi da eu de o luminita,sunt sigur.A inceput si ploaia,priveste si tu cum se spala tot ce a fost si ramane doar ce e necesar.Eu merg tot inainte,am tot drumul in fata…