E soare si 15 grade C la sfarsitu’ lui noimbrie.E bine asa,da parca era mai fain daca si ningea.Stau 6 zile acasa si primele doua au fost cam aiurea,tot plictiseala,tot acelasi cacat,badly need a chaaange.Macar e si ceva bun,cu tot valul asta de plictiseala ma culturalizez mai mult,citesc mai mult/zi decat citeam cand ma duceam la scoala,a si nenea Dostoievski e un geniuuuu,mad genius! Crima si pedeapsa urca usor si cu pasi repezi pe locul 1 al topului meu de carti citite si sunt ceva la numar.Oricum Dosto’ bate orice “mare scriitor” contemporan gen,Coelho,Brown,Rowling,Stephenie Mayer,alde astia cu best-seller-uri actuale.Ii bate ca pe bebelusi la fundulet,deci recomand neaparat Crima si pedeapsa lui Dostoievski.Pe de alta parte,ca cinefil ce sunt,pot sustine exact ce am scris mai sus si pot adresa aceleasi cuvinte de lauda si regizorului Quentin Tarantino cu Inglariuous Basterds,da frate,asa se face un film! E nebun si filmul si regizorul,recomand din inima celor ce stiu sa aprecieze capodoperele cinematografiei,si celor ce au dat cu prezentu’ la premiera Twilight:New Moon,le urez un mare “Duceti-va dracului,ca ne-am saturat de voi!”.Si fiindca tot am discutat de “viciile” astea ale mele,si le-am alaturat,pot spune ca au si reactii adverse,ca in cazul meu,ce s-au soldat cu lentile de -0.5 ))),fuck that!

Oricum,toate sunt bine in mare,vreau mai repede vacanta de iarna.Si la cea dintre semestre se anunta nebunie mare,excursie gen,la Sibiu,eheeee,Sneakers Adidas Stan Smith leather si KFC ,las-o asa! Hai cu ciocolata calda langa brad si cu cartea de citit….ah si revelionul ala..!

V-am pupat,multa sanatate cititorilor mei,in numar redus!

Si totul este atat de luminat in toiul noptii.Simt aerul racoros ce a stagnat peste zi,peste tot orasul ticsit de oameni.Luna mare si plina se oglindeste in zapada alba ce am asteptat-o cu sufletul la gura tot anul.Drumul croit de pasii desi ai oamenilor ce au trecut peste zi pe acolo,printre troienele de zapada pare desprins din basm,este un peisaj feeric.Casele sunt pline de luminite ce-l asteapta pe Mos Craciun,si hornurile cu fum dau un aer familiar si calduros si toate astea ma lovesc in cord.Prin fata unor case se inalta oamenii de zapada,care mai de care mai interesanti.La geamurile aburite se vad mici locuri sterse,de tras cu ochiul,probabil cei mici il asteapta pe Mosu’ si vor sa-l prinda in flagrant.De pe la casele de langa drumuri vine un miros izbitor de ciocolata calda.

Stiu ca si pe mine ma asteapta o casa plina de lumini si plina de bucuria iernii.Iata ca am si ajuns in fata treptelor ei,ingropate de zapada.Incerc sa ma scutur de zapada,si bat la usa,ca un strain desi stiu sigur ca nu sunt privit ca un strain.”Intraaaa” tipa cu glas pitigaiat de dupa usa.Asta si fac deschid usa si aud glasuri in cor “a veeeeenit maaa”.Iar unul mai special care statea la masa langa brad si cu scaunul gol langa striga”cimeeeent”.Toti izbucnim in ras.Aici ma simt mai bine ca in rai.

Masor dintr-o privire camera care nu am mai vazut-o de ceva ani,era atat de vesela cand radeam la gura semineului uitand de timp si de griji si nici nu ne uitam la ceas ci doar pe fereastra cand e zi cand e noapte.Si semineul acela,care a ascultat atatea paţanii si atatia ani de viata incadrati in vorbe,si acum parca mai e dispus sa asculte cu placere,desi pare plin de riduri,cu fruntea incordata si carunt.Cati ani grei au putut trece…

“Hai aseaza-te la masa,uite ai un loc pastrat ca si in toti anii in care ai lipsit”

“Multam’..”

“Toti anii trecuti cand ai lipsit ti-am pastrat scaunul acela liber,in locul preferat,langa brad”

“Macar acum ai facut si tu un efort sa ne vezi” spun niste ochi verzi,cu lacrimi in ei.

“Pai ma scuzati,dar stiti si voi,nu eram in tara,era greu sa ajung”

“Da,mereu tu si visele tale nebune”,rade.

“Mereu am vrut sa fac tot posibilul sa fiu langa voi,doar stiti cat iubeam clipele cand in aceasta casa batraneasca,ne incalzeam unu in altu si radeam de toate panaramele”

“Deeeaah”,se aude cel ce statea langa locul meu,gol…

“Hai lasa nostalgia si dezbraca-te si stai jos acolo”,spune cea mai vioaie

“Acum”

“Ne-ai cam uitat si tu cel care nu-si uita niciodata prietenii..” spuse cel pe care nu l-am putut suporta multi niciodata.

“Inceateaza si tu”,se aude dintr-un colt…

Intr-un fel vroiam sa ripostez,dar cine eram eu sa stric?Savuram dinainte placerea ce mi-o va da otrava pe care ma pregateam s-o picur in vorbe…cand va fi vremea.

Eram in sanul familiei mele de prieteni.Eram eu,cel fara nicio masca,si doar cateva zile din an eram asa,zilele cand eu insumi ma placeam…

Si ma trezesc cu razele soarelui pe fata,dau cartea de aseara mai incolo si ma intind,dintr-o privire inconjor camera si incepe sa mi se astearna un zambet sarcastic ori ironic,inca nu ma hotarasc fiindca tot imi este putin somn.Impins de imbolduri ale karmei ma scol intr-un final din pat,imi vine sa ma uit pe geam,dar stiu ca asta mi-ar zgudui rutina zilnica de tot rahatul.Totusi mereu vreau ceva nou,ma uit pe geam,neeah totul e ok,doar ca e soare in noiembrie si e si zapada,e zapadaaaa.Vine un miros plin de iubire si de caldura si un miros familiar,nu din pat ci din bucatarie.Miroase a cafeea,a ceai si a ceva bun,oricum.Nerabdator ma imbrac pe drumul spre bucatarie si vreau sa vad ce se pune la cale acolo si ce mirosuri se cearta asa tare de ajung pana la mine in camera.Cafea,mmmm astazi parca e mai buna.Ma plimb prin camera cu ceasca de cafea in mana si imi planuiesc locul in care voi pune bradul,iubitul brad,prietenul meu cel mai bun in perioada iernii.Oricum Craciunul e cea mai frumoasa sarbatoare fiindca pe unde te duci vezi numai iubire,arome ce-ti patrund prin nari grav pe toate strazile,fete imbracate gros,si fulare.Si parca e totul cum vreau eu,si e o zi ciudata fiindca ma simt extraordinar de bine.Probabil fiindca stiu ca mai tarziu vom fi vreo 4 nebuni ce ne vom bate si ne vom tavali prin zapada.Apoi vom spune la gura sobei povesti de cand eram mai mici sau tot felul de minciuni gogonate ce ne trec prin minte,si vom rade,ne vom incalzi si ne vom distra,iar apoi ne vom duce iarasi prin zapada catre casa,ramanand cu alte amintiri de pus in rama si de reamintit tot la gura sobei sau in dupa-amiezile de vara cand vom fi 2-3-4 in sezlonguri pe plaja unul langa altul nedespartiti.Si sa ne planificam viitorul,si calatoriile tot nedespartiti.Si stim ca o sa treaca timp,dar nu ne va desparti nu ne-a despartit pana acum,nu prea are de ce sa o faca nici de acum incolo,chiar daca vom fi pe alte cai,tot acolo ne vom strange si tot aceiasi putini.Au trecut multi oameni,multe individualitati,multe “personalitati” pe langa noi,doar au trecut,precum vara,iarna,iubirea ceva trecator.Noi am ramas de ceva timp si vom ramane oricum,si peste cativa ani ne vom aduce aminte ce am facut iarna asta cum acum ne aducem aminte ce am facut vara asta.Si cand suntem impreuna e mereu o zi de vara ,de vineri dupamiaza ..

Imi pun arma la cap si strabat amintiri

Un gand vag ma duce departe-n copilarii

Apoi perioada cand am iubit,sunt pe varful culmii

La picioare-mi-e abisul lumii,sangele se zbate-n vene

Si iubesc briza dulce a marii,si simt zapada rece din ierne

Si simt rece tragaciul si ma duce unde vrea vraciul

In razboaie,cu genunchii in noroaie

In instructii cu animale si sudoare siroaie

Gloante la ureche si obuze-n pantece

Calc printre cadvre descompuse,rancede

Sange-nchegat si amici mutilati,

Din care se-mfrupta corbii,insetati

Si ma uit in ochii dracului,inflacarati

Prin iarna grea ce ma apasa-n ficati

Si o sa apas tragaciul si totul va fi trecut

Lasand in urma lumea cruda,prin care am petrecut

Si o sa ma opresc in drum spre Eden,

Ma vor trage sfintii inspre Infern

Si cea mai mare minciuna e ascunsa-n adevar

Si totul va ramane in loc,in drumul spre altar

Si-o cruce-mi va propti capataiul,ascunsa sub un artar.

Copyright@Dan Novac

Plimba-te cat mai mult,cat mai ai timp…Mergi usor prin Times Square cu ochii pe sus dupa spot-uri publicitare de pe zgarie-nori.Fii high precum cladirile,oricum nu ai nimic de pierdut aici,in New York,doar o viata si un vis ai.Savureaza in continuare cafeaua aia din mana de la Starbucks,e unică savoarea ei.Raspunde si aluia de insista si tot te suna pe Iphone-ul ala smecher.Nu ezita sa te asezi langa vitrina de la Rockefeller si sa-ti deschizi Mac-ul sa-ti verifici mail-urile.Nu-i asa ca te patrunde profund zapada aia din Central Park si cuplurile acelea ce se iubesc si tu esti fericit ca esti singur?Priveste bradul acela ce ramane verde indiferent de anotimp,te regasesti,de aceea si iubesti verdele si de aceea ai parul maciuca pe maini chiar cand iti trec astea prin gand.Aseaza-te usor pe banca aceea din parc,deschide-ti romanul acela ce-l iubesti si incepe sa citesti.Nu uita ca esti unic in aceasta lume,ca iti atingi visul chiar acum.Deschide pranzul acela de la KFC…

Eu te indemn,nu te rog sa faci toate cele de mai sus…deoarece esti ego-ul meu din vis,un strain pierdut,si acum ca m-am trezit te-am pierdut definitiv…

Doar puneti castile pe urechi,inchide ochii si simte tot ce vrei si lasa-te purtat de valuri,valuri de culoare turcoaz pe maluri cu nisip alb…

Puneti ochelarii pe ochi,lungeste-te pe un sezlong si lasa doar glasul oceanului sa-ti perturbe aprofundata liniste si spune-ti “I do what i must do!”

Si sunt satul de javre,lipitori,roboti si prosti.De aceea atunci cand ies pe strada afisez feţe de dezgust si de scarba fata de turma asta care gandeste la comun si se integreaza pe zi ce trece cate unul mai prost decat linia sistemului,in secta lor.Prefer sa-mi pun castile pe urechi si sa merg,gandindu-ma la altceva dar nu pot trece cu vederea pitipoance ce vor sa para femei si se urca in masini de mii de euro,ale prietenului incult si prost care se numeste cocalar si conduce BMW sau Mercedes fiindca asa e mai cool si o lasa pe “fata lui” de maxim 16 ani in fata portii liceului pentru a putea fi “invidiata” de celelalte lepadaturi de teapa ei.Iar mai incolo totul decurge asa cum e normal,proasta intra in liceu urmata de idioatele ei de prietene inculte si daca se loveste de vreunul involuntar din cauza aglomeratiei, incepe sa tipe si sa ameninte ca ea e “shukara” si ca daca o mai supara cineva va veni cu gorila ei de prieten si el isi va chema gaşca de piţiGoi,pentru a fi mai smecher si sa nu sufere apoi de leziuni la nivelul piarmidei nazale si a burtii care bineinteles este mai mare decat tricoul sau mulat de la “hArmani”.Pe partea cealalta totul decurge cam la fel doar rezumat la genul masculin(daca se pot incadra aici acesti bo$$-i).Dupa ce pleaca de unde si-a lasat proasta,cheama baietii cu telefonul mobil de ultima generatie si foarte scump,conducand cu o mana si cu cea dinspre geam vorbind intr-un stil aparte pentru a atrage atentia.Se adreseaza destul de tare si vulgar maimutelor sale pentru a se face auzit si a-si impune in fata lor autoritatea si gradul financiar mai inalt.Le spune sa vina cu ceva bani la ei pentru a face o cheta sa puna benzina si sa faca pe soseaua principala din orasul lor cateva ture,pentru a claxona o “pasarica” de pe trecere si sa puna muzica tare pentru a se face auziti de restul oamenilor.Acesti smecheri de bordura se recunosc dupa ceafa lata cu multe riduri de la grasime,dupa tricoul de culoare roz si stramt si ochelarii de care nu se despart nici in club,dupa felul cum scuipa foarte des pe strada sau prin tramvaie/metrou si dupa felul cum sparge seminte atunci cand iese in oras cu prietenii.Pitipoancele le puteti gasi pe site-uri gen hi5 mai mult dezbracate decat imbracate,penibile,imbracate cu colanti pentru a li se observa curul deformat si dupa manelele pe care le asculta la telefonul mobil atunci cand merg pe strada,in speranta ca va mai gasi o primata care sa aiba aceleasi gusturi vestimentare si muzicale.In timp ce acesti inculti si scursuri ale societatii sunt puse pe toate paginile ale ziarelor si li se dau cele mai multe sanse de a fi vedete,si se lafaie prin cluburi si masini scumpe,oameni destepti se scoala la 6 dimineata si se duc la munca si stau toata ziua ca intr-o conserva pentru un salariu de cacat pe luna,elevi ingheata in sali de clasa si au succese si merite chiar si peste hotare la olimpiade si concursuri si nu li se ofera sansa de a fi asa de cunoscuti precum acesti idioti,insa ei spera la un viitor frumos,banos si numai la zile de vara in viata lor.In timp ce acesti oameni infimi ca si cultura petrec la Ibiza si calatoresc in toata lumea si habar nu au sa citeasca sau sa scrie corect in limba natala.

Nu ne-am nascut in locul potrivit!

Ma mai apuca si pe mine noaptea,cand nu am somn,cand imi trec de toate prin cap si nu gasesc altceva de facut,prefer sa ma descarc pe o foaie,sa o mazgalesc,sa astern ganduri,patimi,trairi si mai iese uneori ceva:

Fantasme:

Inima ti-e goala acum
Pentru el,tu esti doar fum
Il lasi,de parca l-ai lasa in drum
Acum e el,cu gandul lui mai bun
Doar amintiri lasate-n scrum
Parfum,lasat pe cearsaf in pat
Cand ai plecat,cand l-ai lasat…

El inca te mai simte la orice pas
Si cand te vede n-are glas
Ca timp prea mult n-a mai ramas
Si el de lume sta retras
Si-n gandul lui are o manie
Ca inima lui ti-a ramas tie

Si te viseaza uneori
Intr-un pat mare,plin de flori
Lasand din griji deoparte
Sa fii a lui mireasa-n noapte
Sa va iubiti pana-n zori
Si cand se va trezi
Sa vada numai flori
Sa simta doar fiori

Dar tu nu esti reala
Si nici nu stii ca el exista
Ca te iubeste-n vis
Ca te uraste-n scris
Ca l-ai lasat sa spere
Si-l impiedicai sa zbiere!

Singuratate

Sunt singur
Pustiit si necajit
Pricajit si ametit
Scriitor nebun si pustiit
In noapte,scriu pana la rasarit
Om cu chip necioplit
In suflet uneori vestejit
O astept de ani dar inca n-a venit
Are chip de inger fin
Glas siret,de serafim
Piele ca de cristalin
Uneori ma improsca cu venin
Alteori ma iubeste din senin
Are ochii mari plini de destin
O camasuta peste sangii goi,de in
Ma place ca cica sunt cel mezin
Stiu ca minte pe deplin
Dar nu incetez sa o alin
Stie ca nu-mi place sa ma inchin
Nici sa ma declin pe deplin
Dar totusi raman cu acel suspin…

Gand mai bun

Visez la zile insorite
La un soare calduros in nopti nedormite
La anumite locuri ce nu trebuie ocolite
La orase ticsite de oameni cu minte
La cuvinte ce nu pot fi irosite
La fete ce iubesc sa fie mintite
La metafore care nu ne-ar da prin minte
La nopti nedormite si pagini irosite
La oameni ce nu pot fi priviti ca tinte
La turme de credinciosi fara minte
La un Dumnezeu care nu ne minte.

Sunt proaste,bune,nu sunt in masura sa spun eu,doar ca apartin 100% mie si sunt mandru de asta,a trebuit sa-mi fac mult curaj pentru a le pune si aici.Sper sa le savurati!

Timpul trece mai greu.Balconul si canapeaua sunt tot mai reci desi afara e vara.In camera mea nici nu prea-mi mai vine sa intru,era locul unde erai in largul tau,locul unde in fiecare zi simteam parfumul tau si buzele tale,acum insa simt demoni care nu ma lasa sa dorm si fiori care nu-mi dau pace.Uneori te mai strig prin casa,din reflex sau din necesitate inca nu am analizat ca sa stiu cauza,doar ca acum nu mai aud un “da!” cald si din toata inima,aud doar un ecou rece.Cateodata ma trezesc ca vorbesc singur,eram obisnuit sa vorbesc mult cu tine pana in zori,vorbeam numai prostii,vorbeam cum ar fi sa facem copii,sa fim nedespartiti sau sa iubim mereu impreuna vara si ursul acela imens care te-a facut sa plangi.Radeam impreuna despre cum ne intrebau toti prietenii despre cum ne-am cunoscut si ne spuneau ca suntem mai mult decat perfecti unul pentru celalalt.Acum desi caut tot felul de terapii pentru mine si aparentele sunt ca intotdeauna “nu mi-a pasat,va veni alta!”,trebuie sa recunosc ca mi-e dor de tine.Sa te schimb cu altcineva nu as putea.Nu ai nevoie de dovezii,stii ca inca te iubesc si ca imi pare rau ca te-am lasat sa pleci plangand,iar eu orgolios fiind credeam ca te vei intoarce.Stiu ca ai vrea la fel ca mine sa-mi vorbesti si sa mai ma vezi cum nu taceam si te faceam din minut in minut sa razi,doar ca e greu sa recunosti.Nu-mi spune mie sa te privesc ca un prieten foarte bun si ca asta a fost,si totul se rezuma la niste poze uitate pe un hard.Stim amandoi ca desi ar fi fost bine sa fie asa,nu e,deloc!De cand ai plecat cerul s-a intunecat…Ma resemnez cu gandul ca acum esti fericita,undeva!

Catre cititori: Nu sufar din dragoste,doar nu-mi pot stapani mana implicit degetele si pofta de a scrie.

Prima reactie a fost sa-mi sterg lacrimile reci,parca de gheata de pe obrazul palid.Apoi mi-am dat jos rucsacul din spate si am scos o foaie si un creion,am lovit creionul pe foaie cu toata ura si bestialitatea pe care am putut sa o adun atunci.Mi-au iesit cuvinte frumoase,din ura am facut dragoste,din seara am facut zi,din nori am facut soare si mi-am supus subconstientul la torturi grele spunandu-i ca daca as fi vrut puteam sa fac si din Rai,Iad.Inima-mi este sfaramata,sunt obosit dar asta conteaza mai putin,sunt departe de tot ce cunosc,trăiam o minciuna,iubeam o amintire.Probabil multe dintre intrebarile mele au un raspuns pus acolo,deoparte,departe…poate ca nici nu vreau sa aflu raspunsul intrebarilor mele.Imi plimb pasii greii prin nisipul patimilor mele,evoc clipele cand verile erau asa de calduroase si iernile pline de zapada,cand ma distram cu prietenii si cand adormeam a doua zi.Seara se lasa greu peste mine,e una dintre cele mai reci si mai respingatoare,eu ma plimb sub bolta de stele,descarcandu-ma mării…