Clipe

Posted on

Si totul este atat de luminat in toiul noptii.Simt aerul racoros ce a stagnat peste zi,peste tot orasul ticsit de oameni.Luna mare si plina se oglindeste in zapada alba ce am asteptat-o cu sufletul la gura tot anul.Drumul croit de pasii desi ai oamenilor ce au trecut peste zi pe acolo,printre troienele de zapada pare desprins din basm,este un peisaj feeric.Casele sunt pline de luminite ce-l asteapta pe Mos Craciun,si hornurile cu fum dau un aer familiar si calduros si toate astea ma lovesc in cord.Prin fata unor case se inalta oamenii de zapada,care mai de care mai interesanti.La geamurile aburite se vad mici locuri sterse,de tras cu ochiul,probabil cei mici il asteapta pe Mosu’ si vor sa-l prinda in flagrant.De pe la casele de langa drumuri vine un miros izbitor de ciocolata calda.

Stiu ca si pe mine ma asteapta o casa plina de lumini si plina de bucuria iernii.Iata ca am si ajuns in fata treptelor ei,ingropate de zapada.Incerc sa ma scutur de zapada,si bat la usa,ca un strain desi stiu sigur ca nu sunt privit ca un strain.”Intraaaa” tipa cu glas pitigaiat de dupa usa.Asta si fac deschid usa si aud glasuri in cor „a veeeeenit maaa”.Iar unul mai special care statea la masa langa brad si cu scaunul gol langa striga”cimeeeent”.Toti izbucnim in ras.Aici ma simt mai bine ca in rai.

Masor dintr-o privire camera care nu am mai vazut-o de ceva ani,era atat de vesela cand radeam la gura semineului uitand de timp si de griji si nici nu ne uitam la ceas ci doar pe fereastra cand e zi cand e noapte.Si semineul acela,care a ascultat atatea paţanii si atatia ani de viata incadrati in vorbe,si acum parca mai e dispus sa asculte cu placere,desi pare plin de riduri,cu fruntea incordata si carunt.Cati ani grei au putut trece…

„Hai aseaza-te la masa,uite ai un loc pastrat ca si in toti anii in care ai lipsit”

„Multam’..”

„Toti anii trecuti cand ai lipsit ti-am pastrat scaunul acela liber,in locul preferat,langa brad”

„Macar acum ai facut si tu un efort sa ne vezi” spun niste ochi verzi,cu lacrimi in ei.

„Pai ma scuzati,dar stiti si voi,nu eram in tara,era greu sa ajung”

„Da,mereu tu si visele tale nebune”,rade.

„Mereu am vrut sa fac tot posibilul sa fiu langa voi,doar stiti cat iubeam clipele cand in aceasta casa batraneasca,ne incalzeam unu in altu si radeam de toate panaramele”

„Deeeaah”,se aude cel ce statea langa locul meu,gol…

„Hai lasa nostalgia si dezbraca-te si stai jos acolo”,spune cea mai vioaie

„Acum”

„Ne-ai cam uitat si tu cel care nu-si uita niciodata prietenii..” spuse cel pe care nu l-am putut suporta multi niciodata.

„Inceateaza si tu”,se aude dintr-un colt…

Intr-un fel vroiam sa ripostez,dar cine eram eu sa stric?Savuram dinainte placerea ce mi-o va da otrava pe care ma pregateam s-o picur in vorbe…cand va fi vremea.

Eram in sanul familiei mele de prieteni.Eram eu,cel fara nicio masca,si doar cateva zile din an eram asa,zilele cand eu insumi ma placeam…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: