Veacurile mele

Posted on

Se făcea ca eram o statuie mare,din bronz ce se inalta falnica in parcul din centrul orasului.Mie imi convenea pe deplin,nu eram nevoit sa iubesc ca aveam inima din piatra(sau bronz?).In momentul actual eram o statuie cu un vast trecut,cu o anumita istorie,devenisem un fel de monument istoric.Porumbeii imi tineau companie,de cele mai multe ori se asezau pe piedestal si priveau de acolo tot parcul,unii mai dormeau altii mai ciuguleau graunţele lasate de oamenii ce imi mai dadeau putina importanta.

Datam inca din secolul 19,de pe vremea cand lumea buna se plimba cu calestile prin parc,cand fiecare tanar se credea un adevarat romancier si toti aveau un aer vechi de eleganta.Insa de fiecare data cand soarele cobora de pe cer,un om ce parea a avea multe calitati: artist,poet,romancier adevarat,venea si-mi tinea companie.Pe scarile ce faceau parte din „compozitia” mea el se aseza isi scotea un condei fin si un caiet pe care incepea sa scrie.Cu parul mare si valvoi se zarea in asfintit pe cararea principala a parcului cum venea parca beat de ura,asta in fiecare zi.Si jur ca scria divin,era un om cu mare caracter dar suferea crunt de singuratate,iubea arta si o punea mai presus de viata.Avea puterea sa picteze prin cuvinte si nu cerea faima,doar se descarca in fiecare seara de gandurile ce le ‘cumula peste zi.Uneori vorbea cu mine chiar daca nu primea niciodata un raspuns,mai uita de singuratate (de parca asa ceva se uita).Spunea vorbe frumoase si pline de pilde,fiecare cuvant avea un substrat.Mi-a spus o gramada de vorbe intr-o seara,vorbe ce acum sunt citate celebre:

Căci toţi ucidem ce ni-i drag
Şi-ntindem morţii prada,
Unii ucid cu desmierdări,
Mulţi cu priviri de-otravă,
Cei laşi ucid cu sărutări
Iar cei viteji cu spada.”

„Viciul si virtutea sunt pentru artist materie prima menita unei anumite arte”

De asemenea dupa ce a spus aceste vorbe pe care si le nota s-a ridicat in picioare si mi-a strigat din strafundul intuneric al sufletului sau : „Dar ce intelegi tu din ce spun,piatra?!”

Si tot asa s-au scurs ani si devenisem o statuie muza pentru acest mare artist.Apoi am incetat sa mai il vad,nu mai aparea la fiecare asfintit dar am auzit din vorbele cuconitelor si asa-zisilor gentlemani ca un anume scriitor nebun (asa il catalogau ei) a murit singur,intr-o camera ieftina de hotel.Din acea clipa am devenit statuia prafuita si plina de frunzele ruginii alte toamnei.Imi lipsea enorm acest mare om.Nu am putut suporta pierderea lui.Au trecut ani multi,am primit si un glont intr-un razboi si odata cu evolutia societatii(sau inevolutia) am devenit statuia banala,prafuita,demodata si neinteresanta a parcului.Timpurile se schimbasera drastic dar oamenii erau aproximativ aceiasi.Aceleasi hiene ce se mananca intre ei si gonesc dupa faima si bani,aceiasi natangi ce vor sa se faca remarcati, ei fiind non-talente.Dar intr-o seara un tanar venea iarasi spre drumul principal catre mine,s-a asezat pe scarile mele si a inceput sa planga,a scos un carnet si a inceput sa scrie niste versuri magnifice…dar eu nu mai suportam criticele maselor de oameni prosti si nici pierderea unui nou „prieten”.

A doua zi m-am prabusit,nu stiu daca a fost vointa sau cerinta sortii cert e ca asta imi doream.Cazusem pe o parte desprinzandu-ma de piedestal si facandu-ma bucati…pe trotuarul rece al parcului.Am fost strans si aruncat in prima groapa de gunoi,istoria mea nu a insemnat nimic si nici eu nu vroiam sa mai insemn ceva pentru generatia aceasta contemporana…

Copyright@ Dan Novac

2 responses »

  1. De multe ori, m-am identificat cu ploaia. Uneori cu vântul. Alteori cu apusul. Dar niciodată cu o statuie. Frumos şi profund.

    Răspunde
  2. CiocarlanCosmin

    Cel mai frumos lucru pe care l-am citit vreodata.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: