Monthly Archives: Decembrie 2010

La multi ani!

Posted on

Va urez LA MULTI ANI, cu prilejul intrarii intr-un nou an. An care speram sa fie mult mai bun decat acesta ce e gata sa treaca si sa avem parte de cat mai multe impliniri pe toate planurile si sa fim mult mai fericiti. Eu sunt gata sa divortez rau de 2010, i-am aruncat hainele pe strada, e cearta mare intre mine si „ea”:)). Astept peste cateva ore pe cineva mai bun, pe 2011. Sper sa ma faca fericit si sa convietuim in armonie. Deci, 2011, nu ma dezamagi!

Va doresc o distractie de zile mari si sa ramaneti treji macar pana la miezul noptii! Aveti grija de voi si sa va distrati! LA MULTI ANI!

Un an mai bun si pentru: Florin Gorgan , Dragos Ratescu , Dragos Bulgaru , Ioan Usca , Teo Negura , Tabakera , Oana , Ana Usca , Bianca Mihaela , Camelia , Ionut Toma , Blogatu , Allison

Introspecţie

Posted on

Eu…? Eu am ramas tot aici, suspendat intre notiunea de timp si cuvintele ce-mi scapa din degete.  Poate trebuie sa fug, dar aleg mereu sa cred in vechile mele definitii, cum ca daca venerez iubirea voi ajunge sa o si cunosc. Si am ales sa stau. Ironic, imi spun. Uneori sunt un idiot!

Nu regret nimic. A fost un an prost. Cicatrici nevindecate. Rani ce inca sangereaza si tipa. Am pierdut mult anul asta. Chiar si fizic…aud o voce mai putin. Cineva s-a retras acolo departe, in locul despre care nu am mari indicii, dar sper sa fie bine acolo. Urasc sa nu stiu unde ai plecat asa repede. Ai avut dreptate cand mi-ai spus ca o sa-mi lipsesti enorm cand vei pleca definitiv. Imi e atat de dor…Multumesc pentru tot. Te iubesc!  Tragem linie in curand. Am rezistat. Am sters lacrimile cu o maneca murdara de praful adunat de pe maidanul copilariei mele si am privit spre cer. Senin. Sper sa ma auzi cand vreau sa vorbesc cu tine. Uneori am nevoie de un refugiu si e asa greu cand nu te mai gasesc…negru.

Sa stii ca pe tine nu te parasesc, drace! Chiar daca voi fi nevoit sa port des costume si camasi, tot te voi tine undeva in mine. Te ascund in buzunarul de la piept, sau pe sub vreo esarfa. Nu iti dau drumul, fiindca nu ma vor parasi niciodata acele emotii ce le-am trait atunci cand tu erai in intregime eu. Tu esti copilul din mine ce a uitat sa creasca. Prin tine inca simt primul rasarit si inca vad in zambetul tau, entuziasmul tamp de cand  infruntam cu pieptul valurile marii. Am nisip ud pe talpi. Am ramas cu instinctul de a asculta marea, in timp ce valurile imi afunda talpile in nisip. Sa nu pleci niciodata, salbaticule!

Tu, cititorule, sa nu ma lasi sa ma transform in cine nu vreau. Uraste-ma, atunci cand iti voi scrie ca-mi evit reflexia in oglinda si ca ma tem de mine! Paraseste-ma fara sa te uiti inapoi, atunci cand iti voi sopti ca pot iubi, dar nu vreau. Cand iti spun ca tot ceea ce iubesc ma uraste, arunca cu pietre in mine. Inceteaza sa ma mai citesti cand devin de cacat si spune-mi atunci. Rupe-mi foile si plangi. Vreau ca lacrimile tale sa-mi stearga cuvintele. Vreau sa-ti merit lacrimile. Sa-ti castig atentia si sa te fac sa simti…vreau sa te doara cand gresesti si atunci sa ma citesti!

Priveste-ma cu ochi calzi, iubita. Inceteaza sa mai fugi prin nopti si nu ma mai chinui atat. Lasa-ma sa te gasesc…macar o singura data sa te simt si sa recunosc iubirea…nu te mai ascunde pe sub pat si nu mai fi precum demonii mei. Sunt incoltit de iubiri efemere, femei ce ma iubesc…dar nu va pot simti, decat in cuvinte…acolo va regasesc, acolo va iubesc. Cuvintele mele. Si ti-am spus cat te iubesc, dar prin glasurile altor oameni. Am vrut sa te parasesc…am cautat sa te iubesc. Promite-mi ca ma vei iubi la fel si maine si sper sa vii, sa ma inveti ce inseamna sa iubesti.

Un sclav pierdut prin nopti…ce ritm idiot!

Craciun fericit!

Posted on

Am ajuns si a doua oara aici, in Ajunul Craciunului cand va urez Craciun fericit. Va multumesc enorm ca v-ati pus amprenta peste ce am scris si ati contribuit mereu cu un gand bun, un sfat, o idee, va apreciez mult!

Acum, cu ocazia Sarbatorilor de Iarna, va doresc un Craciun alb, fericit, impreuna de cei cu care va impartiti viata. Vreau sa aveti parte doar de impliniri pe toate planurile si sa vi se indeplineasca toate visele si sperantele (ele oricum se indeplinesc daca credeti in ele) si vreau sa fiti sanato
si pentru a reusi in ce v-ati propus si sper sa va intoarceti mereu aici cu drag, pe ciorna asta pe care o tot arunc, mazgalesc si o reciclez. Sper ca lumina de Craciun sa va incalzeasca inimile si focurile din seminee sa va ocroteasca. Faceti-va timp sa vedeti cat de frumos este totul din jurul vostru si chiar daca a fost un an rau, macar de acum incolo sa avem ganduri bune, poate reusim sa schimbam ceva, oricum macar starea ne-o vom schimba, deci iesim in castig. Sa va distrati, sa iubiti si sa fiti mai buni! Va ador!

Ma duc sa desfac o portocala, sa beau o gura de ciocolata calda si sa ma holbez la brad. Sarbatori fericite!

Suflet cobai

Posted on

-Mi-a intarziat trenul, iubita. Imi pare rau ca ai stat in viscol.

-A meritat! Imi spune cu un glas cald. E o placere sa te astept prin gari.

Buzele ei au gust de portocala, ce dor imi e…

Abia astept sa ma trezesc maine dimineata in caldura, langa ea si sa ma holbez la geamul aburit in care bate zapada si la bradul impodobit ce se trezeste mai tarziu chiar si decat mine. Ce dor imi e…sa uit patul nefacut, cu lenjeria sifonata si cu mirosul parfumului meu impregnat in perne. Vreau sa deschid o carte din biblioteca si sa suflu praful de pe ea. Mister. O sa o admir cum doarme, suflul ei usor si pleopele inchise…eterna lupta dintre bine si rau.

Nu pot dormi, sunt treaz in miez de noapte, asaltat de ganduri, hartuit de clipe, ajutat de vise. Trebuie sa le pun pe foaie. Incerc sa inchid ochii, sa ma scufund in perna, dar nu pot dormi. Nu pot sa dorm complet, sa raman inert. Am o moarte de dormit. Aud printre multe voci din capul meu si lemnele cum trosnesc in soba si simt mirosul de iarna ce mi-a infundat narile.

M-am pierdut pe drumuri inzapezite…cu toti necunoscutii, dar am aflat ca suntem pierduti cu totii, doar ca unii fug printre stele, vise si sperante, iar altii asteapta gerul, mizeria si clipa care va veni prea tarziu.

Prietenilor mei,

Posted on

Diminetile risipite prin farame de vise, pierdute printre raze de soare si printre foi dezordonate sunt departe. Au fost furate de zambete calde si imbratisari intense, de amintiri din ani petrecuti impreuna. Acum sunt dimineti cu miros de brad si de cafea. Zapada depusa pe tocuri de geam si acoperisuri albe, fum gros ce iese pe cosuri. E iarna, decembrie tarziu. Se aud colinde…afara, in spatele geamului inghetat. Muntii s-au pierdut in ceata si zapada a acoperit toti brazii, batranii de ei.

Stam in cabana multe ore, impartim vieti si povesti, impartim cuvinte si iubire in fata unui semineu, suntem lipiti unul de altul, simtim mai putin frigul. Pulovere groase, tricotate, umplute de valori sentimentale si fulare in jurul gatului. E mai mult decat prietenie, mereu a fost ceva mai special intre noi. Sufletul mi se deschide in fata unor ochi mari ce sorb cuvintele mele si mirosul de ciocolata calda imi potoleste narile. Cand petrec timp cu ei, simt linistea ce nu o pot descrie si sunt liber sa zbor. Savuram fiecare clipa, mereu am stiut sa ne ascultam. La unele cuvinte avem lacrimi in ochi, noi ne-am educat spiritul inainte de toate. F. uraste iarna, dar ne marturiseste ca sunt clipele acestea pe care le iubeste si ca alt decor nu ar fi mai potrivit. El sta cel mai aproape de semineu, eu sunt langa el, ne-am obsinuit cu aceasta pozitie de prea multi ani. Cainele ciobanesc, pe care statea cu capul D. a inceput sa se agite si sa latre, ducandu-se catre geam. D. l-a urmat, stergand geamul cu maneca puloverului si uitandu-se in zare. A venit si ne-a spus ca vine un Mos, cica, imbracat in rosu, cu o barba deasa si merge cu greu prin nameti, dar a spus ca nu-i deschide usa, deoarece va intra si frigul odata cu el in casa si i-a lasat alternativa sa intre pe horn. C. a inceput sa sufle in focul din semineu, pentru a-i asigura batranului o aterizare buna. Am izbucnit toti intr-un hohot de ras ce parca incalzea zapada din jurul cabanei, zapada luminata de o luna plina, intr-un Ajun de Craciun special.

Cu iubire, prietenilor mei

Nu cred ca m-am priceput vreodata la dedicatii, nici asta nu se vrea o dedicatie, insa stiu ca unele persoane daca vor citi, se vor simti. Stati linistiti, cu gandul la voi, cei care ar trebui sa va regasiti aici, am scris acest post (prietenii mei buni si speciali). Mai sunt foarte putine persoane(nici nu stiu daca e nevoie de plural) ale caror initiale nu sunt in post, dar asa am avut imaginea in minte, asa am dezvoltat-o, intial imi trecuse prin cap sa fac o saga, dar slabe sanse, ramane de vazut. Oricum, imi cer scuze si nu v-am omis sau uitat. Stiu ca aceste cuvinte nu au aproape nicio valoare insa sper sa va fur un fior, acum in prag de sarbatori si sa va marturisesc faptul ca as vrea mult sa implinesc unele vise de ale mele cu voi. Va datorez multe, pentru simplul fapt ca imi sunteti prieteni adevarati. Poate nu o arat mereu, dar insemnati mult pentru mine. Sarbatori cu bine, panaramelor. Desi o sa va mai urez pana atunci!