Povesti de ianuarie

Posted on

-Esarfa asta ma enerveaza de cand am plecat de acasa. Nu sta deloc cum vreau eu!

Te apropii de pieptul meu si observ cum te ridici pe varfuri. Ai dus mana la gatul meu si degetele tale fac minuni iarasi cand vine vorba de persoana mea. Ai largit putin stransoarea esarfei si acum o simt cum sta perfect. Nu te departezi de mine pana cand nu primesti ce meriti, ma tragi usor de sacou si ma saruti. Daca trec doua secunde mi se face dor de buzele tale, probabil nu vei afla asta niciodata.

-O sa mori fara mine, ma!

-Poate eu supravietuiesc, dar cuvintele mele or sa moara sigur, fara tine!

-De ce trebuie sa fii asa de dulce uneori, chiar apetisant?! Poate mai vreau sa te urasc din cand in cand.

-Dar sa ma iubesti nu vrei?

-Ba da, doar ca uneori devine plictisitor si e un cuvant banal, nu-mi place deloc cum suna.

Zambesc. Cat as vrea sa o contrazic, dar sunt momente cand acest cuvant chiar devine banal si are dreptate. Cred ca e unul dintre acele momente cand imi dau seama de ce m-a atras asa de tare si de ce o vad atat de unica. Lumea prin ochii ei e altfel si mi-a aratat-o intr-o noapte, dar m-a avertizat inainte. Nu am putut sa dorm cateva ore bune. Degetele mele fugeau pe tastatura fara sa le pot impune altceva. Uneori simteam ca toata treaba cu scrisul la calculator e prea rece si scriam foi intregi, aruncam pixuri, scrijeleam pereti , muscam buze, simteam degete ce imi zgarie spatele, scriam pe mainile ei notite, rupeam caiete, ii dictam cuvinte si ea scria razand, sarutandu-ma la cate o fraza si lasand pe foi lacrimi, dar a continuat sa-mi spuna ca scriu niste rahaturi. Modul in care gandeste, felul in care se comporta si diferenta clara dintre ea si restul, toate acestea poate m-au facut sa o vad color intr-un peisaj alb-negru, din care faceau parte multe alte femei, orase intregi…

E abia 9 dimineata si noi mergem pe strazile umede din New York. Ceata inca a ramas sa inveleasca orasul. Empire State inca nu se vede din cauza ei. Parca suntem inchisi intr-un glob de cristal, plin de sentimente si mister, unul din globurile acelea pe care le-am cumparat cand am venit in New York si care acum zace pe un raft putin prafuit, toate lucrurile isi pierd din valoare. Esarfa aranjata de tine inca imi sta foarte bine la gat.

-Intru sa iau cafea, asteapta-ma aici. Vin imediat!

-Dar Dani…

-Spune?!

-Starbucks o suge, imi trebuie o cafea tare!

-Eu iau de aici ca imi place, daca tu vrei din alta parte…

-Nu, ia si pentru mine una!

-Ok!

Zambesc si imping usa de la Starbucks. Un clinchet infundat de clopotel imi spune parca „Buna dimineata”. Dau instinctiv din cap in semn de salut, apoi, in timp ce comand, ma intreb daca a observat cineva salutul meu. Iau cafeaua, frige atat de placut. Ma pierd in mirosul de cafea, ce ma cheama usor catre dimineti de vara. O vad printre luminitele de la geam cum ma asteapta. Ies din cafenea si ma observa, zambeste. Isi trece mana prin par si ii pot observa tatuajul de pe incheietura, e perfect. O ador si ma iubeste.

-Poftim cafeaua, draga!

-Multumesc, e atat de frig…sper sa ma incalzeasca!

-Cafea pe stomacul gol, mereu o senzatie unica, asa era?

-Da, asa ti-am zis cand ti-am facut prima oara cafeaua…mai taci, nu am chef de nostalgii! Trebuie sa ajung si la servici, nu toti suntem talentati. Se uita catre mine si zambeste.

-Dar ti-am spus ca mi-ar placea sa stai mai mult acasa si sa nu te duci la niciun job, dar tu imi tot zici ca o femeie independenta si care se respecta isi justifica stilul de viata. Rahaturi!

-Shhhht! Isi duce degetul la buze si zambeste, ma trage in jos putin si ma saruta.

-Mergem prin Central Park?

-Vrei sa ma conduci la servici, draga?

-Pai si asa nu am ce face acasa si imi face placere!

-Esti un scump! Acum ca mergem prin parc si cafeaua inca frige si emana un miros ce-mi face dor de Brazilia, ce spui sa imi povestesti ceva?

-Ce anume? Nu sunt bun la povestit…

-Spune-mi povesti de ianuarie, dragul meu…

9 responses »

  1. Felicitari,ai inceput cu dreptul :*

    Răspunde
  2. Daca trec doua secunde mi se face dor de buzele tale, probabil nu vei afla asta niciodata.

    foarte tare

    Răspunde
  3. Frumos, Dani! Inspirat, frumos scris… ok! Si pentru ca eu inca nu am reusit, iti urez acum La multi ani, sa ai parte de tot binele din lume, sa intalnesti Iubirea asa cum ti-o doresti! ( anul incepe cu surprize, vezi? )

    Răspunde
    • Buna. Chiar ca o mare surpriza. Ma bucur ca-ti place si multumesc de urari! La multi ani si tie! Sa ai parte de tot ce-ti doresti in anul asta si sa decurga totul foarte bine. Ma bucur ca ai dat un semn, ca nu mai stiam nimic de tine!

      Răspunde
  4. Ochii în care citeşti poveşti nescrise sunt acei în care o femeie priveşte şi vede cât este de frumoasă.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: