Timp (23:00-00:00)

Posted on

„Timpul meu zboara, nu se scurge incet” -Zeppelin

Am parcat maşina unde începe plaja, unde firele fine de nisip întâlnesc asfaltul. I-am lăsat cauciucurile să-i fie mângâiate de nisip. Mi-am trecut mâna prin păr şi am simţit briza mării cum mă cheamă. M-am descălţat de adidaşi şi mi-am aruncat ceasul pe bord. Timpul nu mai există pentru mine. Nu mai este o prioritate acum, nu mai are nici o valoare şi nici o influenţa asupra mea. Curvă ieftină! Am auzit de mult prea multe ori în jurul meu că timpul înseamnă bani încât am ajuns să-l urăsc. Îl dispreţuiesc. Îmi vinde cu preţuri mari speranţa, de parcă speranţa mea stă în note de plată. Îmi oferă aproape gratis iluzii şi defapt îmi fură tot ce iubesc, face ca nimic să nu persiste în viaţa mea. Ia deodată totul sau câte puţin, treptat,  şi îmi lasă coşmaruri şi idei ce nu-mi dau pace până în zori. Dar ştii ce e cel mai dureros? Că niciodată nu mă întreabă! De cele mai multe ori simt nevoia să-l ucid, să-l mutilez. Aş vrea să am puterea să-l opresc în loc, într-un apus de vară, de vineri seară, în care eu şi cei care au bucăţi din inima mea prin buzunarele lor să ne pierdem pe un drum ce nu ştim unde duce. Iarăşi gândul îmi este la voi, dar valurile ce se sparg brutal de stâncile din depărtare îmi limpezesc gândurile. Tot ce voi avea vreodată pentru totdeauna sunt eu însumi. Dar simt o nevoie nebună să te ascult, ştiu că exişti. Vreau să-mi răpeşti ego-ul şi tot timpul liber, să-mi influenţezi cuvintele şi parfumul tău să-l simt la fiecare pas. Aş vrea să ne pierdem prin cearşafuri şifonate în dimineţile târzii şi să adormim îmbrăţişaţi. Vreau să am siguranţa că te voi găsi cât mai repede şi că nu vei refuza să fii a mea. Te voi percepe ca atunci când scriu la tu-ul ideal, ştiu că ştii şi tu asta şi vreau să-mi întorci toată lumea pe dos, să fim speciali. Vreau doar să mă poţi iubi aşa cum cred că ar trebui să se simtă cu adevărat iubirea.

Vorbele mi se pierd în zarva făcută de mare, cuvintele-mi sunt înghiţite şi purtate în larg. Sper să eşueze pe un ţărm tropical!

6 responses »

  1. iar ma afund in visare… cuvintele…piesa…

    Răspunde
    • daca am reusit sa-ti induc starea asta prin ce am scris in acest post sunt cel mai fericit, fiindca mi-am atins scopul care il vroiam. Ma bucur mult ca ma „simti” si ca ma citesti!

      Răspunde
  2. ai reusit sa ma intristezi …Asta este. Sa ma intristez din cand in cand mi se intampla chiar si mie, desi am uitat cum e sa plang.

    Răspunde
    • Cu riscul de a parea putin sadic iti spun ca ma bucur! Ma bucur nu ca esti trista acum, ci, ca am reusit sa-ti induc o stare simtita de mine atunci cand am scris, prin cuvintele mele. Pentru mine conteaza mai mult sa simti ceea ce scriu decat sa citesti si sa treci mai departe.
      Deci, imi pare rau, dar e bine!
      Iti multumesc mult, ceea ce ai spus se masoara in grame de motivatie la mine si crede-ma, ai pus destule!

      Răspunde
      • si daca ma va face sa plang, vreodata,… UN articol de al tau?!, … ce ma voi face?
        [„… caci traiesc sa il astept, si in inima mea bat pasii lui!”]

        Răspunde
        • probabil iti vei sterge lacrimile si vei zambi la altul si in sinea ta ti-ai spune :”pustiul asta mi-a stors o lacrima!”

          Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: