Gânduri.

Vârfurile degetelor mele ating răni încă deschise. Răni de pe spatele meu provocate de aripile smulse cu nepăsare de vorbe goale, de acele speranțe sfărâmate și vise neîmplinite, care s-au împrăștiat în mii de cioburi fără valoare, ce au căzut inerte pe aleile ude și reci din curtea spitalului. CITESTE MAI MULT AICI!

 

www.daninovac.com

M-am mutat! www.daninovac.com

www.daninovac.com

• Acesta este noul meu site(/blog). A fost nevoie de evolutie. Se cerea de mult timp, dar se amana din zi in zi. V-ati strans cativa care ma cititi(va multumesc din suflet, apreciez enorm si sper sa nu va opriti aici. Va respect enorm!) si era nevoie sa va dau mai multa calitate. Totul pentru ca am niste prieteni extraordinari, ca Florin Gorgan, care mi-a facut astazi o surpriza foarte placuta si foarte bine venita. Unul dintre cele mai dragute cadouri, chiar. Mi-a oferit acest domeniu ca eu sa va scriu si voi sa-mi simtiti din ce in ce mai des cuvintele. Va multumesc pentru tot sprijinul, daca nu ma citeati/comentati/vizualizati, ma opream demult, va spun sincer. Le tineam in calculator doar sa ma descarc si atat! Va multumesc ca mi-ati aratat ca poate zace ceva dragut in mine, ceva care merita slefuit. Privind in urma, pe blogul asta m-am maturizat(multumesc!), am invatat sa scriu cat mai corect, am invatat sa scriu calitativ(sa nu ma pierd printre limbaje mesangeriste, da, fac parte din generatia aia mult criticata) si am invatat ce inseamna progres(acum vreau sa progresez mereu in tot ceea ce fac). Ok! Trecand putin in revista, in 3 ani(cred) s-au adunat 35.000 de vizualizari. Aproape 50 de abonati. Un maxim de 350 vizualizari/zi (nu e cine stie ce, dar eu sunt foarte entuziasmat), o clasare pe un loc 2000+ intr-un top al tuturor blogurilor din Romania(adica sunt peste 91% din blogger, conform Zelist) si unele legaturi facute si persoane intalnite, care au insemnat si inseamna atat de mult incat nici nu cred ca se pot transpune in cuvinte, dar sa le inumar(pai?..). Nu ar fi corect! Am iubit cu voi, am suferit cu voi, am plans impreuna, am stat nopti impreuna, am facut discutii, am murit si am inviat, impreuna cu voi si pentru ca voi existati(suntem un cuplu dragut, spun eu). Va multumesc enorm! Din cauza acestui blog am intalnit una dintre cele mai speciale persoane din viata mea(te pup) si tot din aceeasi cauza, ego-ul meu a luat-o razna cand ii dadeam prea multa „faima si aroganta”. Lasand astea la o parte ca nu am renuntat, doar m-am mutat, va astept aici:  www.daninovac.com
• Acum lasand sentimentele deoparte si incepand cu afacerile ( ei na?! :)) ) va rog pe cei care au dat subscribe blogului(s-au abonat prin e-mail sau orice alt mijloc) sa faca acelasi lucru cu site-ul meu   www.daninovac.com deoarece aici vor fi noutatile de acum incolo(si Doamne, cate vor fi!). Cei care ma vizitau regulat, comentau la posturi, citeau, faceau orice pe blogul acesta, sa dea buzna pe www.daninovac.com e loc pentru toti. Pentru cei din blogroll, cu schimbul de linkuri, contactati-ma pe noul blog prin comentariu la CONTACT(sau oriunde va vine) sau astept mail pe: dani@daninovac.com .Abia va astept! Deci, toata lumea, dar absolut toata si daca se poate sa mai si aduceti, toti ne mutam acum in „noul apartament” www.daninovac.com.

Mi-a facut placere, al vostru sincer DANI NOVAC

E pentru tine.

Au trecut șapte luni de când am adormit prima oară în brațele tale. Ți-am gustat amarul pielii în fiecare seară. Porii îmbibați de parfum scump, parfum ce miroase puternic a acasă. Vârful limbii mele ce atinge lobul urechii tale cu bijuterii, te face să chicotești și să respiri greoi. Mi-am tatuat greșelile pe spate, să le poți vedea în fiecare zi. Să știi cine sunt!  Nu mă mândresc, dar devin un om mai bun atunci când buzele tale se plimbă haotic peste tot ceea ce mă definește. M-am ascuns de toți. Îmi e frică de oameni, ce-i drept. Pentru toți sunt un nume, pentru tine sunt eu. Aș putea să cad. Sunt atâtea gropi pe drumul ăsta. De fapt îmi este frică de eșec, dar de când ne cunoaștem, simt că dacă aș cădea, în următoarea secundă  te-aș vedea cum ai merge în viteză pe lângă căruciorul ce mă duce la reanimare și cum îmi vei șterge petele de sânge cu lacrimile tale. Cred că în brațele tale îmi este mai bine, decât în apartamentul ăla din New York. Iubesc gustul buzelor tale din fiecare dimineață. Sunetul vocii tale a devenit melodia preferată și modul în care zâmbești, le faci pe toate să nu mai existe.

Dar uneori sunt ploi. Și acum stă să ningă peste mine, iar fulgii grei cad pe pielea caldă ce emană iubire și topește carnea precum acidul. Îmi topește iubirea și te văd în brațele mele tot mai greu. Îmi e dor și încep să te aștept prin gări goale, gări ce au văzut clipe sincere de iubire. Încep să mă pierd și îmi e teamă fără tine. Am fost un prost când am crezut că iubesc înainte să te cunosc. Aș vrea să te țin în brațele mele timp de câteva vieți. Și vreau să împărțim lucruri și paturi și camere și să etichetăm oamenii ce trec pe stradă, în diminețile în care bem cafeaua pe balcon. Vreau să adormi goală peste mine și să-mi porți numele. Abia aștept să te văd iscălindu-te. Îți dau visele mele și tot ceea ce simt, împreună putem împlini multe. Nu știu dacă va mai ține mult treaba cu scrisul. Poate mă pierd, poate devin sec și cliseic. Poate nu voi mai ști să scriu, dar o să mă urăsc dacă în clipa aceea nu-mi șoptești la ureche să o fac până-mi iese. Nu știu dacă voi avea tot ce vreau, dar aș vrea să-ți ofer tot ce pot și nu știu dacă te mai fascinez, dar aș vrea să nu pleci vreodată. Și chiar dacă aș pierde tot, măcar lasă-mă să-ți aud vocea în fiecare seară strigându-mă pe nume. Lasă-mă să plâng pe burta ta goală și peste ceva ani să-l ascult cum dă din piciorușe. Chiar dacă sufăr de insomnie, lasă-mă să adorm lângă tine câteva vieți. Măcar aș fi fericit.

Și în caz că te îndoiești, e doar despre tine. Nu pot să scriu mai mult, fiindcă ceea ce simt nu pot nici măcar eu să transpun în cuvinte. Iubirea adevarata nu poate fi scrisă. Te iubesc!

Urmariti „Din New York, cu dragoste” !!!

Am gasit un blog, care se pare ca este la inceput, dar care din primele posturi m-a facut sa vreau sa stiu ce se intampla in continuare si sa astept nerabdator sa se scrie pe el. Promite multe si are ceva aparte, plus ca m-a captivat fiind indragostit de orasul New York, iar blogul concentrandu-se pe povesti de dragoste ce se intampla in orasul luminilor, ma are deja ca fan. Mi se pare ceva nou, care nu prea mi-a fost dat sa citesc. O idee buna, un stil frumos si ceva ce se poate dezvolta foarte, foarte bine. Spor la treaba autorilor care isi lasa frumos subiectivismul si amprenta pe ceea ce scriu. Sunt povesti de dragoste cu aer newyorkez. Ce e mai frumos?! Merita sa urmariti!

Noi ne revedem(cred ca trebuia sa ma apuc de prezentat stiri, nu de scris. Revedem?!) in curand cu noi cuvinte! Va pup!

http://newyorklovestories.wordpress.com

http://newyorklovestories.wordpress.com