E pentru tine.

Posted on

Au trecut șapte luni de când am adormit prima oară în brațele tale. Ți-am gustat amarul pielii în fiecare seară. Porii îmbibați de parfum scump, parfum ce miroase puternic a acasă. Vârful limbii mele ce atinge lobul urechii tale cu bijuterii, te face să chicotești și să respiri greoi. Mi-am tatuat greșelile pe spate, să le poți vedea în fiecare zi. Să știi cine sunt!  Nu mă mândresc, dar devin un om mai bun atunci când buzele tale se plimbă haotic peste tot ceea ce mă definește. M-am ascuns de toți. Îmi e frică de oameni, ce-i drept. Pentru toți sunt un nume, pentru tine sunt eu. Aș putea să cad. Sunt atâtea gropi pe drumul ăsta. De fapt îmi este frică de eșec, dar de când ne cunoaștem, simt că dacă aș cădea, în următoarea secundă  te-aș vedea cum ai merge în viteză pe lângă căruciorul ce mă duce la reanimare și cum îmi vei șterge petele de sânge cu lacrimile tale. Cred că în brațele tale îmi este mai bine, decât în apartamentul ăla din New York. Iubesc gustul buzelor tale din fiecare dimineață. Sunetul vocii tale a devenit melodia preferată și modul în care zâmbești, le faci pe toate să nu mai existe.

Dar uneori sunt ploi. Și acum stă să ningă peste mine, iar fulgii grei cad pe pielea caldă ce emană iubire și topește carnea precum acidul. Îmi topește iubirea și te văd în brațele mele tot mai greu. Îmi e dor și încep să te aștept prin gări goale, gări ce au văzut clipe sincere de iubire. Încep să mă pierd și îmi e teamă fără tine. Am fost un prost când am crezut că iubesc înainte să te cunosc. Aș vrea să te țin în brațele mele timp de câteva vieți. Și vreau să împărțim lucruri și paturi și camere și să etichetăm oamenii ce trec pe stradă, în diminețile în care bem cafeaua pe balcon. Vreau să adormi goală peste mine și să-mi porți numele. Abia aștept să te văd iscălindu-te. Îți dau visele mele și tot ceea ce simt, împreună putem împlini multe. Nu știu dacă va mai ține mult treaba cu scrisul. Poate mă pierd, poate devin sec și cliseic. Poate nu voi mai ști să scriu, dar o să mă urăsc dacă în clipa aceea nu-mi șoptești la ureche să o fac până-mi iese. Nu știu dacă voi avea tot ce vreau, dar aș vrea să-ți ofer tot ce pot și nu știu dacă te mai fascinez, dar aș vrea să nu pleci vreodată. Și chiar dacă aș pierde tot, măcar lasă-mă să-ți aud vocea în fiecare seară strigându-mă pe nume. Lasă-mă să plâng pe burta ta goală și peste ceva ani să-l ascult cum dă din piciorușe. Chiar dacă sufăr de insomnie, lasă-mă să adorm lângă tine câteva vieți. Măcar aș fi fericit.

Și în caz că te îndoiești, e doar despre tine. Nu pot să scriu mai mult, fiindcă ceea ce simt nu pot nici măcar eu să transpun în cuvinte. Iubirea adevarata nu poate fi scrisă. Te iubesc!

15 responses »

  1. Serios…o intrebare mega-serioasa: te-ai gandit vreodata sa scrii o carte? Ai o tona de talent…scrii atat de simplu si de frumos, incat la sfarsit, cand termini de citit cuvintele..ramai cu un zambet asa…si un sentiment de liniste. E feeling-ul ala de waw!
    Bravo…sper sa iti citesc o carte…candva!

    Răspunde
    • Multumesc inca o data! Ma bucur ca am efectul asta asupra ta si a altora.
      M-am gandit, am inceput, am sters, iar am inceput, iar am abandonat. Nu cred ca as scrie o carte intr-un fel clasic sa ma apuc sa o iau de la inceput si sa incep. Sunt de parere ca trebuie sa ma loveasca tare ceva si mai ales o idee. Idei am, dar vreau ceva sa doara fiecare rand. Sa doara in bine sau rau, sa fie simtita. Si astept ca prima pagina „sa se scrie aproape singura” adica sa ma loveasca asa calumea sa am puterea de a trece peste prima pagina, apoi cred ca mi-ar fi mai simplu.
      Multumesc inca o data!

      Răspunde
  2. Pai tocmai…ca nu ai scrie o carte intr-un mod clasic, ai aduce un punct de originalitate! Oricum…de ”durut”, sa stii ca doare nu fiecare rand, ci fiecare cuvant. Spor!

    Răspunde
    • O sa tin cont de asta si probabil voi grabi putin „procesul” de incepere a cartii. Dupa ce scap de stresul din sfarsitul asta de semestru.

      Răspunde
  3. Absolut superb, mi-au dat lacrimile la sfarsit!! Mult succes la scris, esti un super talent si, asa cum a spus si Missysparrow, ar trebui sa scri o carte! In cazul in care o faci, voi fi primul ei cumparator.

    Răspunde
  4. genial :X eu care nu stiu sa scriu .. mi`ai scris toate gandurile …

    Răspunde
  5. Nici nu stiu ce sa scriu, e prima oara cand las un comentariu unui blog , unei pagine dintr-un blog, dar am ramas placut surprinsa de cuvintele pe care le-ai scris, emani un sentiment puternic de originalitate si totodata romantism, foarte frumos , cred ca si eu mi-as dorii macar odata in viata sa simt ceea ce ai scris tu aici .

    Răspunde
    • Foarte frumos mi-ai descris stilul in cateva cuvinte. Iti multumesc si sunt sigur ca atunci cand va fi clipa potrivita vei simti, cu siguranta!

      Răspunde
  6. foarte frumos

    Răspunde
  7. Am citit de 3 ori și tot nu mă satur. Ai descris extraordinar ce înseamnă iubirea, exact ca un instantaneu făcut cu un aparat performant. Superb !!!

    Răspunde
    • Iti multumesc si frumoasa si descrierea ta! Sper sa reusesti sa treci si mai departe de acest post, poate mai gasesti ceva sa merite atentia! Apreciez mult ca citesti.

      Răspunde
  8. Zambesc. Oricat de talentat ai fi, nu poti scrie astfel decat daca, mai intai de toate, simti. Sunt sigura ca tu vibrezi, Dani. Nu te opri!

    Răspunde
    • Inseamna mult pentru mine cuvintele dumneavoastra de bine. Va multumesc enorm! Si aveti dreptate. O sa fac tot posibilul sa nu ma opresc si sa nu dezamagesc. Va multumesc frumos!

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: